Avem măruntaiele putrede, de 20+
și ne jucăm cu ele-n sepia
Îmi placi cu gropi în piele și miros de demisec
cum îmi plac catrenele mele murdare
în care intru fără să mă șterg pe bocanci de preșul din fața ușii
și le trântesc niște argouri de-mi încărunțește dorința creatoare.
Mi-ai explicat tu niște boemități,
dar nu mi-a intrat nimic în cap
fiindcă m-am electrocutat din pruncie până acum.
Mi-am zgândărit panica până mi s-a defectat valva mitrală.
Și ne târâm împreună departe de soare
că ne scuipă cu saliva plină de infecții.
A rămas fără măsele si tot rânjește bleg.
Ne bagam la noi în mâzgă sub plapumă.
La noi in pat, adică.
Și te las să intri fără să te ștergi pe bocanci.
duminică, 15 aprilie 2018
Dezordine
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
A letter to my panic disorder
Hey, twin Hey, flame How about you and me getting out of bed for the first time in weeks? How about us standing on our feet and actual...
-
Titlul original : Don't you cry Editura: Herg Benet Anul apariției: 2019 Numărul de pagini: 352 Gen: Thriller ...
-
Singur aici, când ultima lumină a zilei se stingea pe cer, singur aici, la hotarul iernii, se simțea nefericit și, totuși, ciudat de în...
-
Unele cărți te ating atât de mult încât pătrund în cele mai izolate cotloane ale lenii cronice și te urnesc spre exprimare. Mi-a căzut -...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu